Puterea, un cuvânt care fascinează și pe care-l caută oricine. De mii de ani, orice ființă umană vrea putere, orice organizație își dorește să o aibă, orice grup cu un scop comun ajunge chiar să lupte pentru ea. De cele mai multe ori, ne referim la putere ca la un element de raportare la ceilalți. A fi puternic pentru cineva sau față de cineva. De altfel, definițiile cuvântului putere sunt multiple și cu valențe diferite. Unele prin raportare la ceilalți, altele prin raportare la propria existență.
Ce presupune puterea?
Dacă ar fi să explici unui copil de 3-4 ani ce înseamnă puterea, cum i-ai explica asta? Cred că într-o astfel de exprimare se regăsește cel mai bine substanța fiecărui termen, pe care de multe ori noi, adulții o complicăm atât de mult, încât uităm sensul real a ceea ce încercăm lamentabil să exprimăm. Așadar, cum îi explicăm unui copil de 3-4 ani ce înseamnă puterea? Te-ai gândit vreodată la o astfel de perspectivă? Te-ai gândit că poate o astfel de explicație te-ar ajuta și pe tine să înțelegi ce înseamnă puterea cu adevărat ? Și că poate înțelegând termenul, ai reuși să o faci să activeze în tine, în viața ta, în ceea ce faci și trăiești?
Dintre toate definițiile pe care le-am cercetat, una mi-a atras atenția și mi s-a părut inteligibilă chiar și pentru un copil: Putere = faptul de a putea. Chiar atât de simplu. Atunci când poți, ești puternic. Dar ce să poți? Răspunsul este cel puțin la fel de simplu: orice.
Oamenii sunt eminamente puternici, indiferent ce pot. Unele persoane pot să fie bine, să facă ce vor, să aleagă fără limitări sau constrângeri. Altele pot să fie rău, să nu facă ce-și doresc, ci să se supună la limitări, constrângeri, restricții sau chiar situații de viață profund neplăcute, trăind o viață grea.
Ceea ce mă contrariază este că, de obicei, oamenii pot să nu fie cum vor și pot să nu facă ceea ce-și doresc cu adevărat. Paradoxul este acela că a putea să nu fi în felul pe care-l dorești și să alegi să faci altceva decât ceea ce vrei presupune un efort, o putere mult mai mare decât cea necesară pentru a fi cum vrei și a face ce ți se potrivește. Paradoxal de-a dreptul. Ești cu atât mai puternic cu cât îți este mai greu.
Să ne gândim fiecare la o persoană din jurul nostru (nu chiar la noi înșine 
că nu ar fi poate plăcut) al cărei status de viață nu este tocmai cel dorit. Ai reușit să identifici o astfel de persoană în cercul tău de cunoscuți? Am stabilit că nu ne referim chiar la noi înșine… sau? Gândește-te ce efort este necesar ca acea persoană sa mențină acel status al vieții sale. Gânduri, frământări, griji, eforturi, disimulări, apăsări, complicații, nevoi, lipsuri, frici. Ca o ființă umană să ducă în spate toate aceste elemente este nevoie de o mare putere. A putea trăi o astfel de viață presupune ca acea persoană să fie chiar puternică. Nu e lucru ușor să-ți fie greu. E chiar al naibii de dificil și presupune multă trudă existențială.
Din această perspectivă, îmi permit să afirm că drumul puterii este unul singur, însă cu două sensuri. Un prim sens către a putea trăi o viață împotriva propriei ființe și a propriului vreau. Cel de-al doilea, către a trăi în acord cu ceea ce vrei să fii și ce vrei să faci.
Partea frumoasa este că în orice moment, oricine poate schimba sensul. Pentru asta e nevoie doar de două lucruri:
- Să te oprești în primul rând pentru a fi atent cu propria persoană și nu cu drumul în sine. Să stai și să observi unde te afli și să te vezi. Oprirea este momentul adevărului, este poate cel mai dificil. Să te oprești și să te uiți la propria persoană, la propria existență și să reflectezi. Când ai avut ultima dată un moment în care să te gândești la propria persoană și la viața ta? La cum vrei să fii si ce vrei să faci cu adevărat? La cum vrei să arate propria ta viață? La ceea ce vrei. Nu e ușor, dar e musai. Oprirea va fi finalizată cu bine doar când reușești să definești cum vrei să fii și ce vrei să faci. Altfel, ai pornit din nou în sensul pe care erai înainte.
- În al doilea rând, poți alege să te întorci în sensul potrivit cu ceea ce vrei să fii și să faci ca să începi efectiv să pășești. Chiar dacă pașii sunt mici și poate greoi la început, viteza va crește pe parcurs.
După oprire și întoarcere, puterea va fi direcționată în sensul diferit a ceea ce a fost până atunci. Si observabil la cei a căror viață nu este atât de grea, parcă efortul e mai mic.
Cam așa cred că se poate exprima puterea. Prin faptul de a putea orice. Drumul e același. Sensul este la alegerea fiecăruia. Destinația diferă, în funcție de sensul în care propria putere este direcționată. Așa că, drum bun fiecăruia cu toată puterea înainte. Cu respect și acceptare pentru sensul ales de fiecare persoană pentru propria putere. Pe persoană fizică. 🙂
