De-a lungul experientei mele profesionale de mai bine de 20 de ani, am întâlnit destul de mulți lideri români din varii domenii de activitate. Am învățat de fiecare dată din acele întâlniri, încă mai învăț și sunt recunoscător pentru asta. Îi apreciez enorm pe toți pentru faptul că au avut puterea și curajul de a construi afaceri, de a conduce business-uri importante, de a-și asuma riscuri, de a pierde și de a câștiga, de a inspira echipe și proiecte semnificative. Foarte mulți dintre acești lideri s-au format odată cu bussines-urile pe care le-au dezvoltat și a fost perfect valid să se întâmple asta în economia românească. Însă o nouă realitate se conturează tot mai pregnant în lumea bussines-ului la nivel global, iar formatorii de opinie au folosit acronimul VUCA (Volatilitate, Incertitudine (Uncertainty), Complexitate, Ambiguitate) pentru a defini cele 4 tipuri mari de provocări din actualul context de business. Cred că este cadrul perfect pentru a aduce în discuție smerenia intelectuală (intellectual humility) a liderilor dintr-o perspectivă de coaching.

Ce este smerenia intelectuală?

Smerenia sau umilința este o veche preocupare a filosofilor, dar care azi e mai prezentă că oricând. Sfântul Augustin spunea despre smerenie că este fundația tuturor celorlalte virtuți umane.

În esență, smerenia intelectuală este o mentalitate care ne ghidează comportamentul intelectual și implică recunoașterea și asumarea limitelor noastre intelectuale în slujba urmăririi unei cunoașteri, a adevărului și înțelegerii mai profunde. Ea adresează o preocupare redusă a dominației intelectuale și a anumitor tipuri de statut social.
Edward D. Hess spunea: „Humility is a mindset about oneself that is open-minded, self-accurate, and ‘not all about me’ and that enables one to embrace the world as it is in the pursuit of human excellence.” Am ales să păstrez textul citatului în engleză pentru a fi cât mai aproape de ceea ce a dorit să transmită Hess.

În lumea de business este predominantă aroganța în detrimentul smereniei și nu este de condamnat, deoarece mintea noastră funcționează pe aceste principii de validare a succesului și de menținere a puterii datorită fricii de a nu pierde ceea ce a dobândit. Jennifer Paylor vorbește în prezentarea să – Humility is a new normal – despre barierele pe care liderii trebuie să le depășească. Este foarte greu pentru un lider să accepte că a greșit. De ce se întâmplă asta? În creierul nostru, credințele, convingerile noastre formează imaginea proprie despre lume, de aceea e dureros când cineva îți distruge această imagine deoarece atacă ego-ul care a construit imaginea mentală. Studiile au arătat cum creierul consideră atacurile împotriva convingerilor noastre identice cu amenințările asupra siguranței psihice. Tendința noastră este să evităm acele amenințări, să ne înconjurăm de oameni care gândesc că și noi, indiferent cât de educați sau deștepți sunt. Cu toții putem cădea în această capcană, trebuie doar să fim conștienți și să acceptăm că unele lucruri pe care le știm sunt greșite sau incomplete, și că datorită acestui fapt nu trebuie să le simțim ca pe un eșec ci mai degrabă ca pe o ușurare. Că este normal să accepți că poți să greșești și să nu ai dreptate în tot ceea ce spui.

Liderii trebuie să accepte că nu știu totul, că au cunoștințe imperfecte despre lume și despre tot ceea ce îi înconjoară. E de asemenea foarte greu pentru ei să învețe conștient și asumat, pentru că se bazează pe experiența acumulată și consideră că știu tot ceea ce este necesar să știe, însă studiile arată că circa 70% din lideri eșuează în final chiar datorită acestei autosuficiențe.

Cei mai eficienți lideri dau dovadă de smerenie intelectuală prin faptul că recunosc că nu le știu pe toate, ei pun întrebări, sunt curioși și deschiși să înțeleagă și să învețe, pun accent pe relații și le dezvoltă în mod armonios, creează un mediu pentru inovare, iau decizii mai chibzuite, mai atente, sunt mai toleranți, sunt conștienți de propria persoană și înteleg că nu e vorba numai despre ei, ci despre toți cei cu care sunt conectați.
Pentru că smerenia intelectuală să se manifeste, e necesar ca liderii să facă schimbarea către vulnerabilitate ca fundație, să fie animați de dorința de a se expune și de a învăța, de a fi deschiși, de a asculta mai mult și a vorbi mai puțin.

Dacă luăm în considerare ceea ce spunea John Templeton că „smerenia intelectuală e cheia către progres”, este evident faptul că această nu este o slăbiciune, ci este mai degrabă despre cum să conduci într-un mod foarte puternic!

Ce poți face pentru a te dezvolta în această direcție?

Deleagă puterea și decizia către echipă;
Inspiră-i pe alții să își depășească potențialul;
Scalează siguranța psihologică și autonomia;
Vorbește mai puțin și ascultă mai mult;
Recunoaște că nu știi tot;
Nu folosi frica ca o tactică pentru a forța ceva;
Caută feedback constant și acceptă-l;
Investește timp de calitate în învățare în fiecare zi;
Creează neîncetat claritate și context;
Focusează-te pe ceilalți mai mult și pe tine mai puțin;
Învață din greșeli și sărbătorește succesul;
Împărtășește succesul cu ceilalți;
Trăiește integru;
Pune sub tăcere ego-ul;

Care din aceste comportamente le manifești TU în acest moment în calitate de lider?
Unde simți că e nevoie de îmbunătățire?
Care ar fi primul pas pe care l-ai face?
De ce anume ai avea nevoie să reușești ce ți-ai propus să faci diferit?

Una din abordările care și-a dovedit eficacitatea în modelarea comportamentelor și generarea de noi perspective este coaching-ul. În cadrul procesului de coaching, parteneriem liderii să observe și să înțeleagă nivelul la care se manifestă ca mod de gândire și comportament în activitate. Apare în mod natural dorința de setare a unor noi comportamente și integrare a noi perspective pentru a-si maximiza potențialul și performanța la cel mai înalt nivel. Planul de acțiune și implementarea acestuia, alături de sărbătorirea succesului vin să completeze un tablou al transformării și beneficiilor în toate planurile vieții.